Interpretarea este implicată în practica artistică la cele mai elementare niveluri. În teatru, bunăoară, ea intervine atunci când regizorul lecturează textul, atunci când actorul interpretează același text, producând acea versiune a textului care reprezintă, în cele din urmă spectacolul. În muzică, interpretarea este atât apanajul compozitorului, al dirijorului, al interpretului și al muzicologului, partitura și notația muzicală fiind tot atâtea componente culturale supuse interpretării. În artele vizuale, producția artistică actuală presupune examinarea unor situații (sociale, politice, de mediu, artistice etc.) și interpretarea (politică, antropologică, geologică, istorică, dar și formală) unor fragmente de discurs cultural – cuprinzând de la detalii ale unor imagini preexistente până la ruine, documente, mărturii sau probe geologice – care devin subiectul cercetării artistice. În toate aceste câmpuri ale creației, interpretarea artistică este, așadar, constructivă, productivă, creativă. Procesul interpretativ creează nu doar semnificații, ci și produse culturale noi. Dar, totodată, același proces hermeneutic este responsabil pentru conservarea patrimoniului cultural și pentru actualizarea sa.

Conferința de față deschide un câmp multidisciplinar de dezbatere asupra proceselor și teoriilor interpretării artistice utilizate în cercetarea realizată în artele vizuale, muzică și teatru. Interpretarea este înțeleasă atât ca proces semiotic, ca act de traducere (culturală) și ca proces creator, fiind utilizată ca instrument euristic de artiștii contemporani. Cu ce sensuri ale interpretării operăm astăzi în cercetarea artistică? Ce relații se pot decela între interpretarea critică, exegetică, și cea realizată de artiști în procesul cercetării artistice? Mai sunt teoriile limbajului și ale lecturii instrumente metodologice privilegiate pentru analiza câmpului producției și al comunicării artistice contemporane? Dacă și-au pierdut centralitatea, cu ce au fost ele înlocuite? Care este aportul metodologic al interpretării în procesul cercetării doctorale? Ce tipuri de interpretare sunt utilizate nu doar în teoretizarea artei, ci și în practica artistică propriu-zisă, presupunând că cea din urmă este la rândul său capabilă să exercite o formă proprie de cunoaștere și înțelegere a lumii?

Informații organizatorice

Conferința – organizată în sistem peer review – va avea loc la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași în perioada 4-6 noiembrie 2021 în format fizic și online și va cuprinde o sesiune în plen precum și trei secțiuni (Muzică, Arte vizuale, Teatru și artele spectacolului). Sunt invitați să participe studenți doctoranzi în Arte, profesori conducători de doctorate, profesioniști din domeniul artistic din România și din străinătate. Lucrările pot fi prezentate în limbile engleză sau română.

Participanții  sunt invitați să respecte următorul calendar:

• 4 octombrie 2021 – termen limită de predare a rezumatului (300 cuvinte) și a unei scurte biografii (300 cuvinte) în limbile engleză sau română;
• 18 octombrie 2021 –  comunicarea rezultatului evaluării rezumatelor;
• Durata prezentării:  20 minute + 10 minute de discuții/întrebări;

Adresele de email pentru corespondență sunt:

– informații generale: conferinta@unage.ro

– secțiunea Muzică: conferinta.muzica@unage.ro

– secțiunea Teatru și artele spectacolului: conferinta.teatru@unage.ro

– secțiunea Arte vizuale: conferinta.artevizuale@unage.ro

Conferința este organizată în cadrul proiectului CNFIS-FDI-2021-0286 „DOCTART – Centru de resurse informaționale ale școlilor doctorale din UNAGE Iași”.