Învăţământul ieşean de artă îşi semnalează apariţia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când autorităţile au simţit nevoia imperioasă a iniţierii unui asemenea proces. Iniţiativa a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice din Moldova. Într-un raport adresat autorităţilor din acea vreme, el definea rolul artelor în formaţia şi educaţia unei naţiuni: „artele nu pot progresa decât când sunt deopotrivă protejate şi încurajate de governăminte”.
La 1 octombrie 1860, primul Domnitor al Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, semna decretul de înfiinţare a primei şcoli de învăţământ superior din Ţările Române – Şcoala de Muzică şi Declamaţiune de la Iaşi. 26 de zile mai târziu, iau fiinţă Şcoala de sculptură şi pictură şi Muzeul Naţional de Pictură.
Pe 6 octombrie 1864, tot Cuza aprobă Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune , ce se compunea din două şcoli, una la Iaşi şi alta la Bucureşti. Pe 23 octombrie al aceluiaşi an, se aprobă Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, secţiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi 1883.
Primele Regulamente au fost îmbunătăţite constant, aria de studii diversificându-se consistent în decursul anilor. În acest sens, anul 1907 marchează o dată importantă, în acest an înfiinţându-se şi secţia de teoria muzicii, alături de cele de canto, instrumente şi artă dramatică. Concertele de muzică de cameră, spectacolele de teatru, ca şi microstagiunile orchestrei simfonice, numărul lor, dar mai ales calitatea lor, probată de repertoriul aprobat, demonstrează că şi Conservatorul din Iaşi ajunsese la maturitate.
Între 1917-1918, George Enescu, personalitate de prim rang în lumea muzicală naţională şi internaţională, reuneşte sub bagheta sa, în cadrul unei orchestre simfonice de o excepţională valoare, muzicienii recunoscuţi ai Iaşului, în mare parte profesionişti ai Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune, a cărui conducere onorifică o acceptă.
În anul 1931 , Conservatorul şi Şcoala de Arte Frumoase sunt ridicate la rangul de Academie printr-un decret al lui Nicolae Iorga. În acelaşi an, George Enescu acceptă propunerea ca Academia de Muzică şi Artă dramatică din Iaşi să-i poarte numele şi este numit, la iniţiativa corpului profesoral, rector de onoare pe viaţă.
În 1948, reforma învăţământului uneşte instituţiile de învăţământ artistic sub o singură cupolă, a Institutului de Artă, care, la Iaşi, cuprindea facultăţile de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Perioada 1950-1960 a marcat negativ dezvoltarea firească a învăţământului artistic ieşean, prin reorganizări instituţionale greşit direcţionate, despărţind domeniile artelor, evoluţiile lor ulterioare fiind diferite.
Conservatorul de Muzică, ce se reînfiinţează în anul 1960, devine însă, încetul cu încetul, un pol important în viaţa artistică. În 1977, se includ Artele Plastice în structura Conservatorului, iar între anii 1990 -1991, Teatrul. Anul 1992 reuneşte cele trei domenii ale artei sub titulatura de Academia de Arte „George Enescu”.
Transformările produse după 1989 în România au determinat o regândire şi restructurare a învăţământului artistic, centrul cultural ieşean începând să-şi redobândească prestigiul.
În 1997, instituţia, printr-o hotărâre a Guvernului României, primeşte numele de Universitatea de Arte „George Enescu” şi cuprinde: Facultatea de Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru, Facultatea de Interpretare muzicală şi Facultatea de Arte plastice, Decorative şi Design. Din anul universitar 2002-2003 a fost infiintat prin O.M. nr. 4861 din 11 nov. 2002, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
Cu începere din anul universitar 2012-2013 are loc o nouă reorganizare a facultăţilor din structura Universităţii după cum urmează: Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, Facultatea de Teatru şi Facultatea de Arte vizuale şi Design.
Din anul universitar 2016-2017, în conformitate cu HG 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/domeniilor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2016-2017 și a Notei 9019F/11.11.2015 a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, noua denumire este Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.
Expoziția cu caracter permanent deschisă în strada Cuza Vodă nr. 29, clădirea Rectoratului, evocă prin intermediul imaginilor geneza formelor de învățământ artistic modern la Iași.